Uneori zvâcnirile inimii pot fi atât de violente, încât îți dorești să poți abandona viața cu totul. Cei mai buni prieteni îți devin cei mai aprigi dușmani, când fără să-și dea seama îți scot pe nas toată mizeria și urâțenia ce-ți înconjoară viața de zi cu zi. Mă întreb, dacă ar fi să dispar cu totul, oare l-ar interesa pe vreunul. Sunt sigură ca nu le-ar lipsi decat la ce folosesc, și nu ce valorez.
Daca mi-aș putea retrăi viața, nu m-aș mai obosi deloc - căci bucuriile sunt puține iar viața însăși aruncă încontinuu tot mai multe probleme împotriva dorinței mele din ce în ce mai scăzute de a trăi. Mă aștept ca majoritatea să mă considere din cale-afara de egoistă și egocentristă - Ei bine duceți-vă dracului! - Dacă ați fi în stare să vedeți ce văd eu, prin ce-am trecut, ce știu, atunci poate că și voi ați considera viața o ticaloasă de o pură și de necontestat agresivitate.
Când poți privi prin vazduh și-i vezi murind, apoi închizi ochii și totuși le auzi încă strigătele inăbușite, atunci știi că ai dat peste viață ca ascunsă pe această planetă. În viața anterioară trebuie să fi fost o nemernică ordinară ca să merit tot acest stres, însă poate ca de fapt mi-am primit pedeapsa inainte de a fi comis crima.
O DOAMNE - Cât îmi doresc să se-ntample.
O DOAMNE - Mă simt atât de mincinoasă.